Pregatirea frinelor

Publicat: 2011-09-12 15:13:32, Comentarii (0)

Sursa: Nicolae Pirvu

 

Explicarea pas cu pas a procedurii

Pentru ca sistemul de frinare al unui autovehicul sa functioneze la parametri optimi, discurile de frina si placutele, mai ales cind sint noi, trebuie supuse unei proceduri de formare preliminara a lor. Aceasta operatiune, numita in engleza “ bedding “ s-ar traduce in romana prin : calirea sau formatarea frinelor, un fel de rodaj al acestora inainte de folosirea propriu-zisa.

Denumirea, prin ea insasi, nu aduce prea multe informatii despre proces ,  dar important este sa intelegeti fenomenele care se intimpla in timpul procesului si pasii care trebuie urmati.

Procedeul propriu-zis consta din asternerea unui strat de material din placuta de frinare pe suprafata de frinare a discului de frina,  acolo unde acesta vine in contact cu placuta. Modul cum acest lucru se realizeaza va fi explicat in continuare, dar pentru o mai buna intelegere a fenomenelor implicate voi incepe cu definirea unor termeni.

Forta de frinare care ia nastere intre placuta si disc are doua componente din care este formata : forta de frecare prin aderenta si forta de frecare prin abraziunea dintre cele doua suprafete de contact. Proportia in care aceste doua componente contribuie la forta de frinare totala nu este constanta ci variaza in functie de temperatura din zona de contact dintre placute si discul de frina. La temperaturi mici componenta abraziva a fortei de frecare este mai mare iar pe masura ce temperatura de lucru a sistemului de frinare creste componenta adeziva devine preponderenta.

In permanenta ambele componente contribuie la frinare ( transformarea energiei cinetice a autovehiculului in energie termica si disiparea acesteia in mediul exterior ) dar raportul in care o fac se modifica.

In cazul mecanismului de frinare prin abraziune frinarea se produce prin frecarea mecanica dintre asperitatile de pe placuta de frinare cu cele de pe discul de frina. Acest proces are drept consecinta uzura in timp atit a placutelor cit si a discurilor de frina.

In cazul mecanismului de frinare prin aderenta dintre cele doua suprafete, cea a discului de frina si cea a placutelor de frina, fenomenul este urmatorul : exista un prag de temperatura deasupra caruia liantii care sint folositi in constructia materialului din care este confectionata placuta incep sa se topeasca si dau voie particulelor de material din compozitia placutei sa se transfere si sa adere pe suprafata discului de frina. In acest moment frinarea nu se mai produce intre materialul placutei si suprafata discului de frinare cu care vine in contact ci intre materialul placutei si materialul transferat de pe placuta pe suprafata discului de frinare cu care aceasta vine in contact. In acest caz apare un fenomen de aderenta intre placuta si disc. ( ceva la fel ca in cazul anvelopelor de curse pe asfalt dupa ce s-au incalzit ). In aceasta situatie eficienta frinarii creste iar uzura discului de frina scade considerabil pentru ca materialul de pe disc nu se mai consuma. Se consuma la o rata mai mare material de pe placuta de frina prin transferul de pe placuta pe disc care are loc in aceasta situatie.

Conform celor spuse rezulta ca procesul de formatare a placutelor de frina este procesul prin care se transfera un strat uniform de material de pe placuta de frina pe suprafata discului de frina.(Daca stratul de material cere adera la suprafata discului nu este uniform, acest lucru va determina aparitia unor vibratii atunci cind se apasa pedala de frina, deci trebuie urmarit ca acest lucru sa nu se intimple.)

Pasii ce trebuie urmati pentru realizarea transferului de material sint urmatorii :

- Mai intii placutele si discurile de frina trebuie aduse la temperatura lor normala de functionare ( intre 300 de grade Celsius si 750 de grade Celsius pentru placutele de curse )

Acest lucru se poate realiza cel mai repede prin executarea unei serii de frinari si apoi accelerari, de intensitate mica spre medie, sau prin rularea tinind pedala de frina putin apasata cu piciorul sting.

- Procedura de calire propriu-zisa a frinelor consta dintr-o serie de 10 frinari de intensitate aproape maxima ( dar fara a se bloca vreo roata ) de la o viteza de 100 km/h pina spre o viteza in jur de 20 km/h. Intre seriile de frinari nu se fac pauze mari, timp in care frinele s-ar putea raci. Imediat dupa frinare se reaccelereaza pina la 100 km/h dupa care se frineaza din nou si tot asa.

- Dupa ce s-au realizat toate cele zece serii de frinari se mai continua deplasarea cu viteza ridicata pentru a se grabi racirea frinelor ( citeva minute, 5 – 10 km ). In acest timp se evita frinarea iar la final se frineaza progresiv pina cind autovehiculul isi reduce viteza la sub 10 km/h si apoi se elibereaza frina si se lasa autovehiculul sa se opreasca singur.

- pe intreg parcursul acestui process este foarte important sa nu apasati pedala de frina pina cind se blocheaza vreo roata sau autovehiculul se opreste de tot. Intr-o atare situatie stratul de material depus pe discuri ar putea deveni neuniform in zona in care discul s-a oprit definitiv.

- Dupa oprire se asteapta pina cind frinele se racesc complet; de acum calirea frinelor se poate considera incheiata.

 

Pe timpul seriilor de frinare acordati atentie faptului ca eficienta frinarii s-ar putea sa se modifice de la o serie la alta.

 

Nici politia si nici ceilalti participanti la trafic nu vor aprecia faptul ca frinati aparent fara motiv. Acest lucru, plus particularitatile procesului il recomanda spre a fi realizat pe autostrada.

 

Scopul acestor serii de frinari succesive este de a aduce placutele de frina la limita lor superioara de temperatura, moment in care rasinile liant se topesc iar restul de material din compozitia placutei, nemaifiind lipit de placuta ( este vorba de stratul superficial aflat in imediata vecinatate a suprafetei discului ) se poate transfera pe disc si sa adere acolo printre asperitatile de pe suprafata acestuia.

 

Se realizeaza mai multe serii de frinari fara pauze mari intre ele pentru a mentine placutele la limita lor superioara de temperatura ( numai in aceasta stare poate avea loc transferul de material catre disc. ) pe o perioada destul de lunga pentru a fi suficient timp in care transferul de material sa se realizeze efectiv.

 

Daca procesul de calire a fost executat bine, se va observa ca o portiune de aproximativ 2 mm de la marginea dinspre rotor a placutei de frinare si-a schimbat culoarea si nici nu mai este la fel de compacta ca restul materialului din placuta. De regula suprafata discului de frina are un aspect de metal lucios. Dupa calire poate avea o usoara tenta albastruie datorata temperaturilor inalte pe care le-a atins. In plus in zona de contact cu placuta de frina n-ar mai trebui sa fie lucios ci acoperit cu o pelicula de material de pe placuta de frina. ( de regula o nuanta de gri ). Deasemenea, dupa calire, suprafata discului ar trebui sa devina mult mai neteda deoarece toate asperitatile existente au fost umplute de materialul transferat din placuta.

 

Dupa ce frinele s-au racit complet se mai poate repeta inca o serie de 10 frinari in conditii identice cu cele descries mai sus.

 

Daca dupa calire frinele nu sint utilizate de o maniera agresiva in majoritatea timpului, stratul transferat pe discul de frina se va micsora si va disparea si vom intra iarasi in modul de frinare prin abraziune mecanica. ( Din acest motiv procedura de calire are sens mai mult pentru masinile care se folosesc pentru curse. )

Pentru ca stratul transferat sa nu dispara frinele trebuie sa functioneze intr-o zona apropiata de limita superioara a placutei de frinare zona in care rasina liant de la suprafata de contact dintre disc si placuta se topeste si da posibilitate a materialului din compozitia placutei sa se transfere catre disc si sa mentina in permanenta suprafata discului incarcata cu particule de material din placuta de frina. Eficienta mai buna a frinarii in acest din urma caz provine din faptul ca se dezvolta o aderenta mai buna si o frecare mai mare cind materialul de pe placuta se freaca de materialul din placuta care a fost transferat pe disc decit atunci cind placuta se freaca direct de materialul din care este confectionat discul.

 

In momentul cind simtiti ca eficienta frinarii a scazut se poate initia din nou procedura de calire a frinelor asa cum a fost ea descrisa mai sus.


Comentarii (0)


Adauga un comentariu

Turbosfax nu este responsabil pentru acuratetea informatiilor din comentariile postate de cititori. Ne rezervam dreptul de a selecta comentariile!

Nume:

Text:

Subiect:

Cod de verificare:

captcha

Newsletter

Inscrie-te la Newsletter-ul TURBOSFAX si vei fi la curent cu cele mai noi articole/imagini/video postate pe site!